/

/

Compozite pe bază de PLA cu materiale reziduale: rumeguș, MDF și materiale textile pentru imprimarea 3D

Compozite pe bază de PLA cu materiale reziduale

Octombrie 2026 · Polymer Engineering & Science

Rumeguș, MDF și materiale textile pentru imprimarea 3D

3D-printed samples on a workshop shelf, labelled with mixing ratios 1:1, 2:1 and 3:1

Pe scurt

Revistă

Polymer Engineering & Science (Wiley)

Publicat

15 octombrie 2026 (Early View)

Autori

Adriana Popa, George-Marian Ispas, Victor Dan Baias, Flaviu Nicolae Bogdan, Teodora Radu, Oana Onija, Ioan Cionca, Alexandrina Nan

Studiul nostru despre compozitele pe bază de PLA cu materiale reziduale, realizat împreună cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM) din Cluj-Napoca, a fost publicat în Polymer Engineering & Science. Studiul analizează modul în care încorporarea rumegușului, a deșeurilor de MDF și a deșeurilor textile influențează proprietățile compozitelor pe bază de PLA destinate imprimării 3D.

Ce am studiat

Studiul, Physicochemical and Mechanical Characterization of PLA Composites With Waste-Derived Reinforcements for 3D-Printed Applications, este rezultatul colaborării noastre cu INCDTIM. Lucrarea investighează acidul polilactic (PLA), un polimer de origine biologică utilizat pe scară largă în imprimarea 3D. PLA-ul a fost combinat cu materiale de ranforsare provenite din deșeuri (materiale adăugate într-un polimer pentru a-i modifica proprietățile), printre care rumeguș, deșeuri de MDF și deșeuri textile, pentru obținerea unor compozite cu proprietăți modificate.

Am pornit de la principiile economiei circulare. În loc să aruncăm aceste deșeuri, am investigat utilizarea lor ca materiale de ranforsare pentru modificarea proprietăților mecanice, structurale și de suprafață ale compozitelor pe bază de PLA. Pentru optimizarea procesării au fost utilizați compatibilizatori, aditivi care îmbunătățesc compatibilitatea dintre matricea polimerică și materialele de ranforsare.

3D-printed samples in red, brown, white and blue, with visible printed layers Close-up of a brown 3D-printed sample with visible printed layers Close-up of a blue 3D-printed sample with visible printed layers

Cum am testat

Compozitele au fost obținute prin extrudare și formare prin compresie. Acestea au fost caracterizate prin trei tehnici: spectroscopie în infraroșu cu transformată Fourier (FTIR), pentru investigarea structurii chimice; măsurarea unghiului de contact, pentru evaluarea umectabilității suprafeței; și analiză mecanică dinamică (DMA), pentru evaluarea comportamentului vâscoelastic în funcție de temperatură.

Probele au fost expuse și la radiații ultraviolete (UV) și la o umiditate de 100%, pentru investigarea modificărilor proprietăților fiecărei formulări în aceste condiții.

Cream 3D-printed sample with a curved, layered wall Close-up of the layered surface of a translucent 3D-printed sample

Ce am descoperit

Dispersie

Materialele de ranforsare s-au dispersat uniform în matricea de PLA, fără a o modifica.

Rigiditate și absorbție de energie

Încorporarea materialelor de ranforsare pe bază de lemn și MDF a crescut rigiditatea compozitelor, adică rezistența la deformare sub sarcină. Anumite tipuri de materiale de ranforsare au îmbunătățit și capacitatea de absorbție a energiei.

Hidrofilie

Încorporarea deșeurilor textile a condus la reducerea unghiului de contact cu apa, indicând o creștere a hidrofilicității suprafeței compozitelor.

Tipul și pretratarea materialului de ranforsare

Atât tipul materialului de ranforsare, cât și pretratarea acestuia au influențat hidrofobia suprafeței (tendința acesteia de a respinge apa) și proprietățile mecanice ale compozitelor.

Tranziția vitroasă

Toate probele au prezentat o singură tranziție vitroasă, adică trecerea polimerului din starea vitroasă, rigidă, într-o stare cu mobilitate moleculară mai ridicată. Acest comportament este în acord cu comportamentul termic caracteristic materialelor pe bază de PLA.

Expunerea la UV

Expunerea la radiații UV a crescut oxidarea suprafeței și hidrofobia la toate formulările, iar tiparele de degradare au variat în funcție de compoziție.

Umiditatea

Expunerea la o umiditate de 100% a favorizat degradarea hidrolitică a compozitelor pe bază de PLA, un proces chimic în care apa rupe legăturile din lanțurile polimerului.

Black 3D-printed sample with a curved, layered wall Translucent 3D-printed sample with visible printed layers

Materialele de ranforsare provenite din deșeurile industriei mobilei oferă o cale de valorificare a reziduurilor industriale.

De ce contează pentru mobilier

Rezultatele evidențiază potențialul materialelor de ranforsare provenite din deșeuri în compozitele pe bază de PLA pentru imprimarea 3D. Cercetarea contribuie la realizarea de materiale noi, mai sustenabile, pentru industria mobilierului.

Citește studiul

Articolul complet este disponibil pe Wiley Online Library, în Polymer Engineering & Science.

Citește studiul →

Mai multe povești

← Toate articolele